Echilibrarea de putere dintre stat și populația A nu poate fi realizată fără echilibrarea în fiecare element al puterii. Aici este avută în vedere componentă coercitivă a puterii. Voi porni de la exemplul realității influenței unei etnii minoritare asupra etniei majoritare. Se poate să nu existe partid politic care să poată să își pună în aplicare propriul program electoral pentru majoritate, fără să aibă sprijinul reprezentanților unei etnii. Uneori o etnie poate urmări dobândirea și menținerea puterii politice pentru a-și atinge țintele, aceste ținte fiind însă uneori fundamental diferite față de țintele etniei majoritare. În esență este posibil datorită a 2 erori de sistem: lipsa informației la interfață cu electoratul (care a fost prevăzută când au fost descrise statisticile care să fie disponibile în timp real electoratului și din care ar reieși vizibil public poziția etnică față de un program electoral contrar interesului majorității și stadiul realizării sale) și lipsa posibilității de a reacționa (caz în care majoritatea ar putea ivalida aleșii minorității precum și pe cei care ii susțin din alte partide politice prin votul negativ liber exprimat, ar fi imposibil de cumpărat voturile majorității și programul s-ar opri. Dacă acea formațiune ar insistă, majoritatea ar putea vota negativ toți politicienii următori ai acelei formațiuni, iar după un număr nestabilit încă de aleși votați negativ, acea formațiune ar urmă să își piardă dreptul de a mai numi alți aleși, până la următorul vot pozitiv la nivel național). Avem convingerea că în situația unor programe corecte din partea oricărei minorități, niciodată etnia română majoritară nu le va sancționa fără rost. Să nu uităm trecutul etniei române, trecut în care mai mereu a fost atacată și aproape niciodată nu a atacat.