Înaintea aleșilor există partidele politice. Pe pluripartidism se sprijină această “democrație”. Fiecare partid nu are sens să propună mai mult de un program electoral. Numărul maxim de programe electorale ar fi cel mult egal cu numărul de partide politice. Acum, este o disociere flagrantă între ales și partidul politic. Cine are responsabilitatea? Responsabilitatea politică nu poate fi decât a partidului politic. Lipsesc însă cel puțîn două aspecte vitale: faptul că acordul electoral nu produce efecte în justiție în caz de nerespectare nici pentru ales și nici pentru partidul politic din care acela făcea parte; și, dacă unul trădează, electoratul nu poate fi activ, ci spectator că într-o piesă de teatru în care unii puțini îi poartă că pe niște marionete, electoratul înțelege, dar este adus la neputință prin regulile incomplete ale sistemului electoral. Adică printr-o înșelătorie culmea, pe care electoratul o acceptă prin accord tacit fie votând, fie neparticipând la vot; nu are importantă, deoarece toți susțîn astfel înșelătoria mai departe. Ar trebui că programul electoral să fie in formă concretă, astfel încât să aibă sens atât votarea pozitivă a unui astfel de program sau al altuia, in funcție de interesul real al electorului, cât și efortul acestuia pentru a conștientiza stadiul implementării programului electoral, deoarece fără formă concretă a programului electoral ar fi imposibilă aplicarea votului negativ că formă de sancționare a alesului care a încălcat acordul electoral fundamentat pe programul electoral. În plus, deoarece este rezonabil de așteptat că orice program electoral să sufere modificări, adăugări sau eliminări de obiective, termene și resurse alocate, ar trebui atribuită semnificație unui vot negativ pentru un ales, implicit pentru un partid politic, prin corelarea cu un anumit obiectiv.