D18P7/0 Dintre toate metodele prin care s-a încercat sau se încearcă explicarea schimburilor de valori între ființele omenești, doar analiza tranzacțională poate explică și tranzacțiile ilegale, imorale sau dăunătoare sănătății.
D18P7/1 Structura socială determină existenţa raporturilor de putere între toate fiinţele omeneşti, indiferent dacă între acestea vor fi sau nu vor fi stabilite acorduri în baza cărora vor fi tranzacţionate valori.
D18P7/2 Raporturile de putere au legătură directă cu poziţia fiinţei omeneşti în spaţiul structurii sociale, spațiu care este împărţit în zone de putere, organizate după tipurile de puteri care există în spaţiul social.
D18P7/3 Poziția în spaţiul structurii sociale este predeterminată de ascendentă, precum și de fiecare alegere pe care a făcut-o sau o face ființă în viață (liberul arbitru). Cu fiecare alegere, fiinţa omenească întră sub influenţa uneia sau mai multor zone de putere din spaţiul structurii sociale, care au poziţiile ocupate de fiinţe omeneşti pe care încă nici nu le-a cunoscut, dar faţă de care deja se află în raporturi clare de putere. Fiecare fiinţă omenească va intră sub influenţa a atâtea zone de putere, de câte are nevoie pentru rezolvarea nevoilor sale. Toate celelalte zone de putere din spaţiul structurii sociale rămân străine şi probabilitatea că fiinţa să încheie acorduri și să desfăşoare tranzacţii cu fiinţele din acele zone este mai mică, depinzând strict de satisfacerea unor nevoi speciale.
D18P7/4 Tranzacția este consecința acordului.
D18P7/4.1 General valabil, satisfacerea nevoilor se realizează pe baza schimbului de resurse care au valoare, în cadrul unor tranzacții. Orice tranzacție de bază este precedată și/sau însoțită de efectuarea tranzacțiilor de socializare. Tranzacția care se realizează în absența unui acord reprezintă un abuz de putere și o încălcare a drepturilor omului.
D18P7/5 Acordul apare între fiinţe omeneşti, fără a ţine seama de structura socială.
D18P7/5.1 Acordurile pot fi corecte sau incorecte, comportamentul părților diferențiindu-se datorită exercițiului repetat pe una din cai pentru satisfacerea nevoilor și pentru atingerea scopurilor.
D18P7/5.2 Persoanele care caută să își satisfacă nevoile fără a cauza suferință altor oameni au manifestări care tind spre crearea de echilibre (ex: oameni care doresc să ia apărarea celor mai slabi sau alungă un câine mare pentru a hrăni un câine mai slab etc), acordurile corecte fiind acorduri în care interesele sunt reprezentate echilibrat.
D18P7/5.3 Persoanele care caută să își satisfacă nevoile indiferent dacă vor cauza suferință altor oameni au manifestări care tind spre crearea de acorduri proporționale cu relațiile de putere și nu cu interesele părților, fapt care explică servilismul către exponenții puterii (ex: oameni care consideră firesc să gazeze, mutileze, umilească alți oameni, dacă există o regulă, oameni care consideră firesc să nu respecte legea pentru a-și atinge scopurile etc).
D18P7/5.4 Orice acord fals sau în dezavantaj sau impus (realizat fie prin înșelăciune, fie prin exercitarea abuzivă a puterii) determina apariția unei tensiuni în sistem din prima clipă a realizării sale, tensiune care se amplifică în timp direct proporțional cu dezvăluirea minciunii, dezavantajului sau abuzului. Tensiunea neeliberata din diferite cauze conduce la prăbușirea din interior a sistemului (ex moartea prematură a omului datorită stresului), iar eliberată conduce la conflict. Atât conflictele dintre oameni cât și conflictele dintre națiuni au la baza abuzuri.
D18P7/6 Contractul reprezintă un acord scris, care implică şi structura socială.
D18P7/7 Acordul injust apare când în locul valorilor sunt tranzacţionate doar simboluri. Acordul injust apare și atunci când termenii acordului sunt impuşi sau sunt modificăţi abuziv datorită avantajului dat de raportul inegal de putere. Dezechilibrele amintite la descrierea Sistemului structurii sociale sunt cauza care determină direct atât apariţia acordurilor abuzive cât și încălcarea acordurilor de către partea care beneficiază de avantaj injust în Sistemul lipsit de echilibru între părți. Sunt încălcări ale acordurilor care determina imposibilitatea menținerii echilibrelor anterioare. La nivelul abuzurilor pe orizontală se termină cu revoluții. La nivelul abuzurilor pe verticală se termină cu greve. La nivelul familiei se termină cu crime.
D18P7/7.1 Sublimarea/înlocuirea unei valori semnificative în cadrul unei preconizate tranzacții cu un simbol care determina în cadrul acelei viitoare tranzacții un grad mai mic de satisfacere a nevoilor reprezintă un fals. Ex: diplome care nu permit după absolvire un trăi decent. Taxe care nu asigura menținerea sănătății, siguranță vieții, etc
D18P7/7.2 Pentru oamenii simpli nu există pentru toate nevoile posibilitatea de a realiza tranzacții prin care să le satisfacă. Ființele omenești din Sistemul structurii sociale nu își îndeplinesc în același număr și în aceeași măsură nevoile. De aceea contează enorm înțelegerea cauzelor care au condus la împărțirea injustă a resurselor în Sistem. Deoarece astfel s-a luat anumitor copii pentru totdeauna accesul la satisfacerea anumitor nevoi și în special la satisfacerea nevoii de frumos și de fericire.
D18P7/8 În fiecare clipă în toată lumea omului raporturile de putere se schimbă puţîn. De aceea nici acordurile nu rămân fixe. Acestea se schimbă mereu în funcţie de schimbarea raportului de putere dintre părţile implicate. În consecință, pentru că un acord să fie just, ar trebui că între părți să fie un echilibru de putere, iar pentru că un acord să rămână valabil , ar trebui că raportul de putere dintre părți să nu se schimbe.
D18P7/9 Tocmai de aceea este injustă la nivelul Sistemului structurii sociale neincluderea că esențială în educaţia copiilor a formării abilității de a conștientiza și filtra toate deciziile şi evenimentele din realitatea imediată prin prisma schimbării raporturilor de putere dintre părțile între care se fac tranzacții în baza unui acord.
D18P7/10 Deoarece educaţia copiilor nu include informaţii despre existenţa echilibrelor și dezechilibrelor din structura socială, există o probabilitate mare că și în acordurile și tranzacțiile ulterioare pe care ei le vor face, să fie acceptată că justă stabilirea de graniţe incorecte sau să fie acceptată că justă modificarea injustă a unor graniţe stabilite anterior.
D18P7/11 Prin faptul că copiilor din zona A li se induce ideea că toate ființele omenești au aceeaşi natură interioară, se crează un dezavantaj psihologic fatal în tranzacţiile cu fiinţele omeneşti care au natură interioară inumană.
D18P7/12 Raportul de putere influenţează fundamental atât libertatea de a stabili prin acorduri graniţele / limitele rezonabile / echilibrate pentru ambele părţi între care vor avea loc tranzacţii, cât şi asigurarea restabilirii echilibrului (dreptăţii) în cazul în care una dintre părţi încalcă acordul şi impune tranzacţii abuzive.
D18P7/12.1 Pentru fiecare persoană, tranzacțiile sunt influențate de raportul de putere dintre părți, care determina atât valoarea tranzactionabila a resurselor, condițiile realizării schimbului, cât și gradul de satisfacere al nevoilor (adică: aceleași resurse sunt evaluate diferit de la persoană la persoană, aceeași tranzacție este făcută la un preț cu o persoană și la un alt preț cu altă persoană etc).
D18P7/13 Prin urmare, în afară faptului că ființele omenești sunt nefiresc inegale datorită influenţei dezechilibrelor din Sistem, consecință esențială a existenței acestor dezechilibre între părțile structurii sociale este aceea că un Sistem neechilibrat favorizează părțile care încheie acorduri injuste și care modifică abuziv aceste acorduri, în timp ce părțile care încearcă să respecte acordurile și încearcă să facă tranzacții corecte vor fi mereu păgubite. Această este una dintre explicățiile fundamentale a realității existenței tranzacțiilor ilegale, imorale sau dăunătoare sănătății, care inundă sistemele dezechilibrate.
D18P7/14 Raportul de putere are o evoluţie simultană de sine stătătoare, parţial suprapusă peste evoluţia tranzacţiilor şi a acordurilor care rezultă în urmă tranzacţiilor. Deşi există o influenţare reciprocă între evoluţia raportului de putere şi evoluţia tranzacţiilor, în realitate se observă că manifestările fiinţelor omenești sunt motivate într-o mai mare măsură de raportul de putere decât de acordurile consimţite.
D18P7/15 Libertatea, dreptatea, egalitatea, alegerea, legalitatea, moralitatea, grijă pentru sănătatea fiinţei omeneşti sunt astfel doar iluzii întreţinute declarativ la nivelul structurii sociale în care nu există echilibru de putere între părți.
D18P7/16 Valoarea reală a fiinţei depinde de cum sunt percepute valorile posibil de tranzacţionat ale acelei fiinţe de către fiinţele care ocupă în acel context spaţio-temporal poziţiile respectivei zone de putere din structura socială și cu care ființă este obligată de interesul satisfacerii nevoilor să încheie acorduri în numele cărora să efectueze tranzacții.
D18P7/16.1 Valoarea unei resurse este dată de gradul în care prin utilizarea ei în cadrul unei tranzacții se ajunge la o satisfacere cât mai mare a nevoilor.
D18P7/17 Valorile posibil de tranzacţionat demonstrează că dincolo de aparenţa organizării societăţii în activităţile economice sau instituţionale oficiale, se tranzacționează absolut tot ce există material, financiar sau imaterial, dar în mod deosebit, ceea ce ține chiar de ființă omenească.
D18P7/17.1 Pierderea unei valori este definitivă și irecuperabilă. Orice tranzacție care are că obiect acea valoare, dar care nu mai poate fi onorată este o tranzacție falsă.
D18P1/1 Dreptul canonic nu ia în considerare în stabilirea raporturilor sociale şi influență dată de raportul de putere, care de fapt explică manifestările îndreptate împotriva umanului. De aceea, dreptul canonic nu acoperă decât foarte superficial tranzacțiile reale din societate.
D18P2/1 Dreptul civil nu ia în considerare în stabilirea raportului juridic civil și influență dată de raportul de putere, care de fapt explică manifestările ilegale, imorale şi/sau dăunătoare sănătăţii care au viciat raporturile patrimoniale sau personale nepatrimoniale. De aceea, dreptul civil nu acoperă decât foarte superficial tranzacțiile reale din societate.
D18P3/1 Dreptul familiei nu ia în considerare în relaţiile dintre fiinţele omeneşti şi influență dată de raportul de putere, care de fapt explică manifestările ilegale, imorale şi/sau dăunătoare sănătăţii în cadrul familiei. Din acest motiv, dreptul familiei nu acoperă decât foarte superficial tranzacțiile reale dintre membrii familiilor și abuzurile de la nivelul familiei.
D18P4/1 Dreptul muncii și dreptul comercial nu iau în considerare şi influență dată de raportul de putere, care de fapt explică manifestările ilegale, imorale şi/sau dăunătoare sănătăţii în cadrul unei entități economice sau între entități economice. Din acest motiv, dreptul muncii și dreptul comercial nu acoperă decât foarte superficial tranzacțiile reale dintre angajatori și angajați și tranzacțiile dintre entitățile economice.
D18P5/1 Dreptul penal, dreptul procesual civil și penal, dreptul constituțional, dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul bancar și dreptul internațional nu iau în considerare şi influență dată de raportul de putere, care de fapt explică manifestările ilegale, imorale şi/sau dăunătoare sănătăţii, deoarece în dezechilibrele de putere cauzate de erorile proiectării Sistemului structurii se află originea faptelor antisociale făcute de ființele omenești și abia în secundar faptele antisociale sunt consecință naturii interioare, care influențează alegerile individuale. Aceste tipuri de drept public nu acoperă decât foarte superficial tranzacțiile reale din societate.
D18P5/2 În consecință, față de numărul infinit de tranzacții care se efectuează simultan în societate, în justiție ajung doar o foarte mică parte din cele ilegale și imorale pentru care există dovezi palpabile, în timp ce pentru tot restul de tranzacții ilegale și imorale care decurg din raporturi inegale de putere între părți, raporturi generate de dezechilibrele Sistemului și care nu pot fi dovedite în justiție, dreptatea nu se restabilește niciodată.
D18P5/3 Rezultă că în lumea reală, ființele sunt pe cont propriu în tranzacțiile pe care le fac pentru satisfacerea nevoilor și doar în cazuri excepționale se pot baza pe dreptatea făcută prin justiție.
D18P5/4 Când valorile pe care obișnuit le-a tranzacționat o ființă omenească nu mai sunt acceptate, apare criză de valori. Pierderea valorii de tranzacționare este grăbită de dezechilibrele din Sistem. În timpul vieții unei ființe sunt mai multe crize de valori, care forțează ființă să se reorienteze în obiectivele de satisfacere a nevoilor.
D18P5/4.1 Prima cauză a crizei de valori la copiii unei majorități derivă din faptul că ei percep senzorial realitatea (văd ființe omenești, aud cuvinte și pipăie lucruri) și nu percep structuri abstracte și sofisticate de putere, în timp ce adulții percep realitatea prin filtrul dat de legile și regulile acestor puteri și nu după realitatea de la nivelul ființelor omenești.
D18P5/4.2 Excepție fac minoritățile care resping modelul de putere din stat, mecanismele puterii la nivelul minorității fiind transmise și însușite ușor de către copii acelor minorități, care astfel capătă un ascendent asupra copiilor majorității în ceea ce privește abilitatea de a-și satisface nevoile vitale. De aceea există paradoxul că etică la nivelul copiilor să fie mai consistentă decât etică la nivelul adulților.
D18P5/4.3 Se dovedește că deși aceste abstracțiuni au apărut în urmă exercițiului democratic, din procesul educațional la nivelul copiilor majorității au lipsit întotdeauna exact informațiile care să permită înțelegerea corectă a raporturilor de putere, deși importantă lor a fost, este și va fi vitală pentru viitorul acelor copii.
D18P5/4.4 În absența informațiilor despre societatea în care există, copiii își vor construi un model imaginar, inexact asupra realității sociale, petele albe din acest model stand la baza viitoarelor greșeli, slăbiciuni și imprudente.
D18P5/5 În mod similar tensiunile acumulate în Sistem determina apariția crizelor la nivelul Sistemului. Aceste crize pot fi de natură politică, economică, socială etc Crizele Sistemului grăbesc apariția crizelor de valori la nivel individual.