PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENAT
Lege de revizuire a Constituției României
Parlamentul României adoptă prezenta Lege de revizuire a Constituției României :
Cap. 1 Dispoziții generale
Art.1 – Prezenta lege constituțională are scopul de a corecta în Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2000:
(1) erori și omisiuni principale referitoare la conceptul de suveranitate națională, care au cauzat erori și omisiuni în proiectarea sistemului de exercitare a suveranității naționale de către poporul român, sistem numit și sistem electoral sau sistem de vot.
(2) erori și omisiuni secundare, din conceptele subordonate ierarhic față de conceptul menționat la alineatul (1), prevăzând completarea proiectării sistemului de exercitare a suveranității naționale de către popor, cu votul postelectoral de tip acțiune corectivă.
Art.2 – Corecțiile efectuate prin prezenta lege constituțională, alinează conceptual abordările cu erori și omisiuni din Constituția României referitoare la suveranitate și la proiectarea sistemului de exercitare a suveranității naționale de către popor, la abordarea procesuală a sistemelor de management practicată masiv în economie și în instituții de stat, ca urmare a implementării standardelor publicate de Organizația Internațională de Standardizare.
Cap. 2 Dispoziții de fond
Art.3 – Articolul 2 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și se completează după cum urmează:
”Suveranitatea
(1) Suveranitatea națională aparține poporului român.
(2) Poporul român își exercită suveranitatea națională prin votul alegătorilor.
(3) Votul poate fi exercitat în cadrul unor alegeri libere, periodice și corecte, prin referendum, precum și prin votul individual de retragere a legitimității unuia sau mai multor reprezentanți, înaintea termenului legal de terminare a mandatului de reprezentare, vot efectuat prin corespondență.
(4) Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.”
Art.4 – La articolul 1 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, alineatul (1) se completează după cum urmează:
”Statul român
(1) România este stat național, suveran în numele suveranității naționale care aparține poporului român, independent, unitar și indivizibil.”
Art.5 – La articolul 80 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, alineatul (1) se completează după cum urmează:
”Rolul Președintelui
(1) Președintele României reprezintă statul român în numele poporului român, deținător al suveranității naționale și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării.
Art.6 – La articolul 90 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
”Referendumul
(2) Nu pot face obiectul referendumului eliminarea sau restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale.”
Art.7 – Articolul 36 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și se completează după cum urmează:
”Dreptul de vot
(1) Voința poporului constituie baza puterii de stat.
(2) Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.
(3) Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
(4) Libertatea votului este asigurată prin exercitarea dreptului de a vota pe tot parcursul ciclului electoral, atât la momente planificate, în cadrul alegerilor electorale sau prin referendum, precum și postelectoral, neplanificat, prin vot individual de retragere a legitimității, vot efectuat prin corespondență.
(5) Voturile de retragere a legitimității reprezentanților aleși individual determină retragerea imediata a legitimității de reprezentare atunci când Autoritatea Electorala Permanenta confirma că numărul acestora depășește cu unu numărul de voturi valide obținute de acel reprezentant în cadrul alegerilor electorale. Locul de reprezentare rămas vacant este ocupat de persoana care a obținut următorul număr de voturi electorale valide.
(6) Voturile de retragere a legitimității reprezentanților aleși pe liste electorale sunt voturi duale, adresate atât reprezentanților, cât și partidului politic din care aceștia fac parte, determinând retragerea imediata a legitimitătii de reprezentare pentru întreaga lista electorală a partidului, atunci când Autoritatea Electorala Permanenta confirmă că numărul acestora depășește cu unu numărul de voturi valide obținute de acel partid politic în cadrul alegerilor electorale. Locurile de reprezentare rămase vacante sunt ocupate de reprezentanții partidului care au obținut următorul număr de voturi electorale valide, procesul repetându-se până la ocuparea integrala a locurilor de reprezentare ramase vacante.
(7) Într-un ciclu electoral, un alegator poate utiliza votul de retragere a legitimității o singura data pentru fiecare reprezentant.
(8) Membrul unui partid politic parlamentar nu poate vota reprezentanți ai altor partide politice parlamentare, datorită conflictului de interese.
(9) Membrul unui partid politic care a pierdut legitimitatea de reprezentare datorita voturilor de retragere a legitimității reprezentanților aleși în lista electorala, nu poate vota în acel ciclu electoral retragerea legitimității reprezentanților partidelor politice parlamentare.
(10) Autoritatea Electorală Permanentă are obligația de a păstra secretul votului exercitat prin corespondență și de a prezenta permanent, public, situația voturilor pozitive obținute de fiecare reprezentant, respectiv de către fiecare partid politic la alegerile electorale, precum și situația voturilor de retragere a legitimității, per reprezentant și per partid politic.
(11) Votul de retragere a legitimității de reprezentare, exercitat prin corespondență postelectoral, nu exclude inițierea de petiții, inițiative legislative cetățenești și referendumuri, pentru motivele care au dus la votul de retragere a legitimității, inclusiv având ca scop revalidarea numărului de voturi de retragere exercitat, sub coordonarea unei comisii mixte parlamentare și cetățenești.”
Art.8 – La articolul 84 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, alineatul (2) se completează după cum urmează:
”Incompatibilități și imunități
(2) Preşedintele României se bucură de imunitate, cu exceptia situatiei cand Autoritatea Electorală Permanentă confirmă pierderea legitimității ca urmare a faptului ca numărul voturilor de retragere a legitimității depașește cu unu numarul de voturi valide obținute de Președintele României în cadrul alegerilor electorale. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.”
Art.9 – Articolul 72 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și se completează după cum urmează:
”Imunitatea parlamentară
(1) Deputaţii şi senatorii se bucură de imunitate, cu excepția situației când Autoritatea Electorală Permanentă confirmă pentru un oricare deputat sau senator pierderea legitimității mandatului de reprezentare, ca urmare a faptului ca numărul voturilor de retragere a legitimității depașește cu unu numarul de voturi valide obținute de acel deputat sau senator în cadrul alegerilor electorale.
(2) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(3) În situația retragerii legitimității mandatului de reprezentare, pentru un oricare deputat sau senator, Parlamentul trebuie să revalideze toate actele normative în care au fost implicați, dacă au făcut obiectul petițiilor și/sau referendumurilor.
(4) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(5) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
Cap. 3 Dispoziții tranzitorii și finale
Art.10 – Proiectele de legi și propuneri legislative, care nu au fost promulgate până la data intrării în vigoare a prezentelor completări și modificări ale Constituției României, vor intra în vigoare conform prevederilor Constituției modificate prin prezenta Lege constituțională.
Art.11 – Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat, cu respectarea prevederilor art. 151 alin.(1) din Constituția României, republicată.
| PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR | PREȘEDINTELE SENATULUI |