Primul și cel mai important amendament al „Societății pentru Proiecte Morale Structurate Calitativ” și anume acela al necesității unui parteneriat între părinți și sistemul educativ a fost luat în considerare și a devenit unul din cele opt obiective ale PACTULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAȚIE între partidele politice din România anului 2008.
Mulțumim persoanelor care au susținut conceptul parteneriatului dintre părinți și sistemul educativ, făcând că dintre sutele de propuneri de amendare, să fie apreciat și să fie luat în considerare că obiectiv național pentru educație.
În cazul în care conceptul nu ne-a aparținut doar nouă ci și altor părți care au propus exact același amendament, ne bucurăm pentru viziunea asemănătoare.
Textul Pactului Educațional pentru Educație din 5.03.2008 :
PACTUL NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE
Conştienţi de faptul că România este o ţară care se confruntă în momentul de faţă cu riscuri majore pe termen lung, întrucât sistemele sale de educație și de cercetare înregistrează decalaje semnificative față de standardele, practicile și rezultatele din țările Uniunii Europene, țări în care cunoașterea a devenit resursă cea mai importantă a dezvoltării economico-sociale și personale,
Preocupaţi de perspectiva că decalajul față de țările membre ale Uniunii Europene să crească,
Îngrijoraţi de posibilitatea că generaţiile viitoare să fie la maturitate din ce în ce mai puţîn competitive pe piaţa muncii şi tot mai puţîn pricepute în gestionarea vieţii personale, printr-o învățare pe tot parcursul vieții,
Convinşi că, fără o intervenţie decisă şi coerentă, fără un efort permanent, real și susținut al instituțiilor responsabile, riscăm că economia să stagneze, că dependenţa noastră de inovaţiile venite din afară să sporească, iar democraţia să funcţioneze cu sincope,
În acord cu responsabilitățile României care decurg din „Agenda Lisabona”, privind creșterea competitivității economice,
Noi, reprezentanţii partidelor politice parlamentare, ai instituţiilor şi organizaţiilor subsemnate, ne angajăm solemn că, în toate acţiunile noastre viitoare referitoare la educaţia naţională, să urmărim atingerea următoarelor OBIECTIVE:
- Modernizarea sistemului și a instituțiilor de educaţie în perioada 2008-2013, astfel încât în viitor școală românească să fie competitivă pe plan european și global. Ne angajăm să respingem improvizaţiile şi să asigurăm modernizarea sistemului de educație cu responsabilitate, pentru a da coerentă parcursurilor și opțiunilor individuale, în particular printr-o schimbare curriculară substanțială, care să fie orientată de competențele-cheie ce trebuie dobândite în școală. Aceste competențe trebuie să fie clar determinate pentru fiecare nivel de studiu și compatibile cucerintele noii economii a cunoașterii. Schimbarea curriculară se cuvine întemeiată pe o analiză amănunțită și să fie însoțită de o strategie de implementare riguroasă.
- Asigurarea în perioada 2008-2013, din alocarea bugetară anuală, a minimum a 6% dinPIB pentru educație și a minimum 1% pentru cercetare, pentru a așeza sistemele de educație și de cercetare pe o temelie financiară solidă, pe durata medie și lungă. Garantăm familiilor, elevilor și profesorilor că regulile sistemului de educație nu se vor schimbă de la an la an, că acesta va fi finanțat constant în funcție de obiective clare și asumate transparent, de rezultate și indicatori de performanță stabiliți clar și distinct pentru fiecare nivel de educație. Garantăm, de asemenea, depolitizarea și profesionalizarea managementului instituțiilor de educație și cercetare.
- Transformarea educației timpurii într-un bun public, realizarea unei educații scoalre obligatorii de 10 ani și garantarea unui acces neîngrădit la educație gratuită până la absolvirea liceului. Doar în acest fel România se poate racorda la societatea cunoașterii, pregătind generațiile succesive din școli și licee pentru a beneficia din plin de Procesul Bologna, adoptat deja de Universitățile de la noi.
- Descentralizarea comprehensivă-financiară, curriculară și de resurse umane-, adaptarea curriculumului la nevoile specifice dezvoltării personale, la cerințele pieței forței de muncă și ale fiecărei comunități, în baza principiului subsidiarității. Acestea asigura condițiile pentru că părinții, autoritățile locale și societatea civilă să devină parteneri responsabili ai formării viitoarelor generații de elevi, astfel încât școală să fie plasată în centrul vieții comunității și să răspundă nevoilor de dezvoltare a acesteia. Garantăm autonomia instituțiilor de învățământ susținute de comunitățile locale, dacă ele produc egalitate de șanse. Susținem calitatea educației, indiferent de formă de capital, public sau privat, al furnizorului de educație.
- Adoptarea principiului „finanțarea urmează elevul / prescoalrul” în învățământul preuniversitar, respectiv a principiului „finanțării multianuale, pe cicluri și programe de studii și pe proiecte” în învățământul universitar. Întrucât finanțarea urmează elevul, școlile mai bune vor avea căutare, iar cele care n-au performanță vor fi obligate să se redreseze. Prin finanțarea pe baza deproiecte, programe și cicluri de studii, se va produce diferențierea Universităților. Plecând de la un sistem transparent și coerent de indicatori de referință, că baza a finanțării, susținem ierarhizarea, cât mai curând posibil, a Universităților, diferențierea acestora în Universități centrate pe studii de licență, Universități care vor organiza studii de licență și masterat, că și Universități centrate pe studii doctorale și cercetare.
- Adoptarea unei carte a drepturilor și libertăților în educație, care să garanteze accesul la o educație de calitate. Învățământul românesc nu are nevoie doar de un statut al personalului didactic, ci și de un statut al elevului și al studentului. Activitatea profesorilor, precum și angajarea părinților că parteneri ai sistemului educativtrebuie să se înscrie în acest cadru oferit de drepturile și libertățile elevilor și studenților.
- Definirea unei arii de educație prioritară, pentru a depăși decalajul care separă în mod dramatic mediul rural de cel urban sau diferite categorii sociale de cetățeni din România. Principiul solidarității impune societății un efort suplimentar acolo unde există diferențieri, discriminări sau decalaje care tind să excludă, să marginalizeze sau să dezavantajeze pe unii dintre semenii noștri. Indiferent de originea etnică, de tipul de dizabilități, de locul în care s-au născut, de resursele de care dispun familiile dînc are provin, elevii și studenții din România trebuie să beneficieze de aceleași oportunități de învățare. Școală trebuie să creeze în continuare egalitate civică și șanse egale, nicidecum discriminare și inechitate. Acest principiu va fi aplicat în comunitățile locale, inclusiv în cele în care învățământul se desfășoară în limbile minorităților etnice. În particular, va fisprijinita învățarea limbii române de către copiii care provin din rândurile minorităților naționale.
- Educația permanentă va deveni baza sistemului educațional din România și va fi extinsă astfel încât până în 2013 să includă cel puțîn 12% din formta de muncă activă a țării. Baza legislativă a educației va fireconstruita în mod corespunzător. Resursele vor fi în aceeași măsură publice și private,fiscalitatea va rămâne astfel adaptată încât să stimuleze investițiile personale și corporatiste în formarea pe tot parcursul vieții. Programele de formare continuă vor fi consacrate în variante inovative și atractive printr-un sistem de evaluare, selecție și premiere publică. Până în 2013 va fi finalizat Cadrul național al Calificărilor, compatibil cu cel european.
Prevederile Pactului se aplică în mod nediscriminatoriu învățământului în limba română, în limbile minorităților naționale și în limbi de circulație internațională.Inițiatorii Pactului vor desemna o comisie care să monitorizeze aplicarea acestuia și să prezinte anual în Parlament un Raport privind progresele în realizarea obiectivelor sus-menționate. Raportul va fi supus dezbaterii publice.Aceste 8 obiective vor fi reperele elaborării, în maximum 18 luni, a unei strategii coerente și unitare privind sistemul și instituțiile de educație.
Președintele Partidului Social Democrat
Mircea Geoană
Președintele Partidului Democrat-Liberal
Emil Boc
Președintele Partidului Național Liberal
Călin Popescu-Tăriceanu
Președintele Partidului România Mare
Corneliu Vadim Tudor
Președintele Uniunii Democrate Maghiare din România
Bela Marco
Președintele Partidului Conservator
Daniela Popa
Liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale
Varuja Pambuccian
Președintele României
Traian Băsescu