D12 Dimensiunea verticală a structurii sociale la nivel mondial
D12P7/1 Modelul Sistemului structurii sociale este valabil de la nivelul unei comunități locale și până la nivelul hyperstructurii sociale a speciei.
D12P7/2 Desenul exemplifică legătura directă conceptuală dintre dimensiunea verticală la nivel de națiune și dimensiunea verticală la nivelul hyperstructurii sociale a speciei. Deosebirea constă în faptul că în locul indivizilor, în ierarhii sunt națiuni, diferențierea între acestea fiind dată de puterea corporațiilor active, care contribuie în mai mare sau mai mică măsură la starea de bine a populației din fiecare națiune (indiferent dacă acele corporații activează la nivel național sau internațional).
D12P7/3 Spre vârful ierarhiei verticale mondiale, există concentrări semnificativ mai mari de persoane marcante din zona corporatistă, deci și de capital, în timp ce în națiunile de la baza acestei ierarhii mondiale există din ce în ce mai puține persoane marcante din zona corporatistă, precum și mai puțîn capital.
D12P7/4 Națiunile din vârful ierarhiei mondiale au o putere politică, militară și economică mai mare, precum și o stabilitate mai mare în Sistemul structurii sociale decât națiunile care sunt mai aproape de baza acestei ierarhii, cu o putere politică, militară și economică mai mică, în care este o stare permanentă sărăcia, nesiguranța, teroarea, conflictul, războiul etc
D12P7/5 Există tot felul de organizații naționale sau mondiale transcorporatiste, mai mult sau mai puțîn vizibile public, prin care reprezentanții marcanți ai zonei corporatiste își impun voință asupra statelor care administrează popoarele, cât și asupra popoarelor din ierarhia verticală în folosul propriilor interese. Această voință are legitimitate doar până la punctul în care interesul acestora devine criminal în raport cu interesul populației / popoarelor.
D12P7/6 În toate națiunile în care nu există echilibru de putere în dimensiunea orizontală (între stat și popor) apare interferență reprezentanților corporatiști care cumpără/ cointeresează aleșii care dețin sau urmează să dețină funcțiile cheie în instituțiile statului, subvenționând corupția și încurajând substituirea activității juste cu birocrația și determinând în final deturnarea instituțiilor statului de la scopul lui funcțional.
D12P7/7 Dovadă decisivă a faptului că un stat că administrator a ajuns sub controlul zonei corporatiste este faptul că folosește că justificare pentru abuzurile împotriva populației indicatorii dimensiunii verticale exprimați în bani, în locul indicatorilor firești pentru dimensiunea orizontală care să se refere la gradul de asigurare a unui sistem legislativ just, a unei administrări corecte și a unui act de justiție corect, precum și la gradul de diminuare a criminalității organizate din zona C și a economiei subterane etc. Practic un stat controlat indirect de zona corporatistă (inclusiv prin organizații internaționale) este tratat că o organizație economică a acestei zone corporatiste, iar pentru indivizii administrați sănătatea, familia, fericirea, educația, bunăstarea, libertatea, dreptatea devin accesibile doar dacă există bani pentru a le cumpără, alți bani decât cei plătiți că taxe către stat.
D12P7/8 Rămân valabile toate afirmățiile legate de controlul asupra resurselor prezentate în secțiunile D5, D6 și D7, cu deosebirea că în locul indivizilor vor fi luate în considerare națiuni.
D12P3/1 Deoarece pe seama unui individ din zona A trăiesc într-o comunitate mai mulţi indivizi B, C şi din clasa „n”, iar pe seama comunităţilor slabe trăiesc comunităţi puternice care îşi rezolvă astfel pe seama altora problemele pe care le au în interior, putem afirmă că pe seama unui individ din populaţia A dintr-o țară săracă trăieşte o „legiune” de indivizi din țările care ocupă poziții superioare la nivelul ierarhiei supranaționale.
D12P5/1 Pentru a acoperi dezechilibrul sunt oferite pentru a supraviețui următoarele clivaje, adică motivații competiționale:
- clivajul între rase
- clivajul între națiuni pe baza criteriului de independenţă
- clivajul între naţiuni pe baza criteriului economic
- clivajul între naţiuni pe baza criteriului militar
