D5 Dimensiunea verticală a structurii sociale

D5 Dimensiunea verticală a structurii sociale

D5P7/1 Dimensiunea verticală a Sistemului structurii sociale este organizată după regulile banilor. Banii, că simbol de convertire al diferitelor valori nu au nicio însemnătate atât timp cât nu este stabilit reperul față de care se compară valoarea monetară.

D5P7/2 La nivelul acestei dimensiuni se află toate ierarhiile din structura socială : cele instituționale, cele economice (legale sau ilegale) și cele ale lumii interlope.

D5P7/3 În această dimensiune există resursele materiale și financiare din Sistem, care se repartizează pe verticală structurii sociale în urmă tranzacțiilor desfășurate, determinând separarea de clase sociale.

D5P7/4 Clasele sociale se reflectă în fiecare ierarhie în nivelurile ierarhice. Transparență sau netransparentă criteriilor de trecere de la un nivel ierarhic la altul, reflectă transparență sau netransparentă criteriilor de trecere de la o clasa socială la altă.

D5P7/5 La nivelul acestei dimensiuni se face distincția între economia plătitoare de taxe și economia neplătitoare de taxe (subterană).

D5P7/6 Controlul asupra dimensiunii verticale a Sistemului o are sectorul financiar-bancar. În Sistem, raportul corect de putere dintre dimensiunea verticală (care funcționează după regulile banilor) și dimensiunea „orizontală” (care funcționează după regulile date de legi) este de subordonare. Într-un Sistem în care banul face legea, apare un dezechilibru major între dimensiunile Sistemului.

D5P7/7 Industria banului are la baza funcționării un secret, care determină incomparabil în mai mare măsură stabilitatea sau instabilitatea socială decât existența legilor impuse de stat, datorită naturii imediat concrete a banului în toate tranzacțiile desfășurate pentru satisfacerea nevoilor omenești:

1. banii apar din nimic la decizia părții care are puterea reală în Sistemul structurii sociale;
2. trasabilitatea banilor arată că banii interferează nu doar cu economia, ci cu toate tranzacțiile din societate, (și cu cele legale și cu cele ilegale, și cu cele morale și cu cele imorale, asupra cărora formele instituționale ale statelor nu au și nici nu pot avea control 100%, de unde deducem limitele naturale ale influenței statului asupra sistemului social), determinând prin apariția dobânzii nevoia continuă / apariția continuă de noi bani. Acest fenomen apare deoarece fiecare tranzacție are asociată dobânda generată de diferența dată de raportul de putere dintre cele două părți. Cu cât părțile între care apar tranzacțiile esențiale din societate sunt într-un raport de putere mai inegal, cu atât dobânda va fi mai mare și cu atât nevoia de bani în sistem va fi mai mare;
3. datoriile în bani acumulate în subsistem / sistem nu pot fi plătite deoarece nu există niciodată suficienți bani creați pentru a acoperi toate datoriile existente, ci pot fi doar anulate la decizia părții care are puterea reală în acel subsistem / sistem.

Din punctul nostru de vedere acest fapt este injust, deoarece bazându-se pe ascunderea practicilor reale față de toată populația Sistemului, prin propagarea iluziei de corectitudine a fundamentării datoriilor, conduce la încurajarea abuzurilor inumane, la formarea injustă de clase sociale prin favorizarea comportamentului fără responsabilitate socială, la aservirea claselor sociale față de așa-numită clasa „n” și la deturnarea funcțională a administratorului care este statul, prin dominarea puterii legii prin puterea banului. De aceea, deoarece înțelegem perfect că oricum ar fi un stat este imposibil să asigure stabilitatea în toată structura socială, nu vedem că soluție decât echilibrarea raportului de putere dintre stat și electorat. Înainte omenirea nu a avut capabilitate tehnică, dar acum lucrurile s-au schimbat. Alternativă, la pierderea acestui moment de oportunitate datorită dezvoltării tehnice, va fi o era de instabilitate incomparabil mai lungă decât evul mediu, deoarece se are în vedere globalizarea.

D5P7/8 Pentru fiecare Sistem populația este inclusă în structuri ierarhice (care lucrează legal, la limita legii sau ilegal) destinate în primul rând să satisfacă nevoia de control social asupra indivizilor prin oferirea resurselor pentru supraviețuire și abia în al doi-lea rând mult mai puțîn important, pentru furnizarea de produse/servicii destinate comercializării și consumului.

D5P7/9 Diferențierea economiei oficiale de economia subterană în dimensiunea verticală a puterii:
Pe partea exterioară a modelului este reprezentată economia vizibilă, care funcționează pe baza respectării regulilor „B” denumite legi/hotărâri/ordine etc, .	Pe partea interioară a modelului este reprezentată economia subterană, care funcționează exact pe baza nerespectării regulilor „B”.

D5P7/10 Diferențierea claselor sociale în dimensiunea verticală neechilibrată a Sistemului:
Clasa socială formată din ființe care au resursele cele mai mici pentru a-și satisface nevoile și pentru a-și îndeplini obiectivele.	Clase intermediare / de mijloc. Cu cât sunt mai multe clase sociale intermediare, cu atât societatea este mai echilibrată și resursele sunt distribuite mai uniform.	Clasa socială formată din ființe care au resursele cele mai mari pentru a-și satisface nevoile și pentru a-și îndeplini obiectivele.
Dețin resurse materiale sau financiare insuficiente pentru o existența decentă.	–	Dețin resurse materiale sau financiare excedentare.
În societățile dezechilibrate această clasa socială este cea mai numeroasă.	–	În societățile dezechilibrate această clasa socială deține majoritatea resurselor materiale și financiare.

[Clasele sociale sunt reprezentate prin inele albastre.]

Nu sunt publice informațiile legate de dimensiunile claselor sociale.