Explică articolul 5.2.2 din petiția către Avocatul Poporului inregistrată în 13.10.2022:
- ”5.2.2. Faptul că pe fundația acestor fraude legislative din Constituție, beneficiarii acestora ajungând să dețină puterea în stat într-o manieră absolută, necontrolată de către popor, au construit după 1991 o realitate socială dedublată, care poate fi descrisă prin existența simultană a două intefețe antagonice:
- 5.2.2.1 O interfață oficială a sistemului politico-economic, falsă (în care se declamă tranzacționarea valorilor moral competitive și legale). Aceasta este special întreținută pentru menținerea captivă în iluzie a părții nebeneficiare din popor, deoarece ghidarea în viața de zi cu zi, după valorile false ale acestei interfețe, conduce la trăirea unei vieți în totalitate falsă, la obținerea de onoruri false, diplome false, poziţii de demnitate false, la sclavia modernă, marginalizare socială, sărăcie extremă, trafic de persoane inclusiv minori, fenomene ample de gheto-izare a societăţii româneşti, violenţă, dependenţă de substanţe, emigraţie în masă şi exploatare pe “pieţe ale muncii” unde românii sunt trataţi, de multe ori, fără acces la Demnitate (încălcându-se Art.1 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene).
- 5.2.2.2 O interfață nepublică a sistemului politico-economic (interfața in care nu există nici bariera legii și nici bariera moralei competitive și în care se tranzacționează ca rutină valori imoral competitive și/sau ilegale), marcată de conflicte de interese şi incompatibilităţi foarte grave. Deciziile politico-economice prin care se încalcă drepturile și libertățile individuale își au originea în interfața nepublică. Absolut totul este diferit pentru oamenii care trăiesc în fiecare dintre cele două interfețe, valorile din interfața oficială fiind nonvalori în interfața nepublică. Formele de organizare din interfața nepublică transced legislația și formele de organizare din interfața oficială (existând de exemplu organizare politică transpartinică, care explică existența unor alianțe politice între partide politice cu doctrine declarative opuse etc).
- 5.2.2.3 Și astfel, în chiar textul Constituției, care ar fi trebuit să fie garanția respectării drepturilor și libertăților individuale, s-a dovedit a fi cauza rădăcină a încălcării drepturilor și libertăților individuale și a corupției prin care s-au adus timp de peste treizeci de ani atingeri semnificative demnităţii, bunăstării şi imaginii internaţionale a poporului român, deținător al suveranității naționale. Practic, cultura imoral competitivă și/sau ilegală s-a răspândit progresiv după 1991 în toate organizațiile civile și instituționale din România, transformând integral mediul organizațional, acolo unde angajatorii sau angajații nu au opus rezistență. Această dedublare are în dezvoltarea sa un moment în viitor, în care încălcarea drepturilor și libertăților individuale devine atât de fățișă, încât interfața nepublică devine publică, sistemul socio-politic trecând oficial la dictatură, fapt care s-a mai întâmplat în istoria recentă.”
Compromisul individual este premeditat si direcționat de alții, pentru a avea beneficii legale sau nelegale, morale competitiv sau imorale competitiv, morale sau imorale uman. Neacceptarea compromisului impus și evident a plăților, te exclude din diverse comunități / organizații. Cu cat o țară are legile și morala mai severe, cu atât ca individ constați mai des că încalci diverse reguli și că plățile care vin la pachet cu compromisurile pe care ești obligat sa le accepti sunt mai mari. Astfel, poporul devnine din ce în ce mai sărac comparativ cu alte popoare care au reguli legale și morale mai flexibile. Pentru că nimeni este dispus să moară de foame fiind cinstit, compromisul devine ca un cancer, o parte a vieții.
Compromisul este caracteristic culturii duble de la nivel organizațional, replică a realității sociale dedublate, descrisă la punctul 5.2.2 din Petiția adresată către Avocatul Poporului, care explică modul de funcționare al sistemului antidemocratic.
Concepte înrudite mai dificil de înțeles ale culturii duble sunt ”standardul dublu” și ”gândirea dublă”. Cel mai ușor de înțeles este văzând consecința menționată la Art. 301 din Codul Penal – Conflictul de interese (Noul Cod Penal actualizat 2024 – Legea 286/2009).
Termenul „conflict de interese” este adesea folosit atunci când un funcționar ales sau numit are interese personale sau profesionale concurente. Odată ce apare conflictul de interese, devine dificil pentru un funcționar public să își îndeplinească cu sârguință și imparțialitate îndatoririle așa cum era anticipat, creând astfel aparența de improprietate care subminează încrederea în poziția și serviciul unei astfel de persoane.” – [ https://sudantribune.com/article30020/ ]
În lucrarea referitoare la cultura organizațională1, ( https://proiectmoral.com/participare-la-conferinta-internationala-calitate-si-siguranta-in-functionare-ccf-2018/ ) primul capitol este extrem de relevant pentru a explica atât pentru nivelul organizațional, cât și pentru nivelul național mecanismul care conduce la realitatea socială dedublată, care determină acțiuni în baza conflictului de interese:
” 1.1 Cu mult înainte ca Organizația Internațională de Standardizare să publice prima versiune a ISO 9000, în anul 1973, într-o publicație absolut remarcabilă intitulată ”Organizational Dynamics” (1), a fost dezvăluit faptul că fiecare organizație funcționează în realitate ca două organizații.
1.2. Prima organizație, este cea vizibilă, exprimată prin organigramă, politici, proceduri și manuale și este un efect al culturii scrise. Această organizație este ușor de descris și apare ca fiind evidentă pentru exterior, indiferent dacă sunt acționari, clienti, consultanți sau, adăugăm noi, auditori, etc.
1.3 Dar, la fel ca în cazul unui ghețar, această parte vizibilă, ușor de văzut, este doar o mica porțiune din ceea ce este organizația în întregul său. Partea din umbră a organizației, invizibilă pentru străini, rar asumată în scris, este uzual aceea care determină direct felul în care se fac activitățile. Organizația din umbră este vizibilă prin comportamentul informal de zi cu zi, în numele tradiției, obiceiurilor și așteptărilor și explică ceea ce oamenii fac în realitate, indiferent de ce spun.
1.4 Autorii publicației au considerat că organizația din umbră este mai ușor de înțeles conceptual, dacă este privită ca o plasă complexă de forțe sociale, care influențează comportamentul fiecărui membru al organizației. Această ”plasă de forțe” constituie adevăratul sistem normativ și nu politicile, procedurile și manualele. S-a observant că ”normele” operează peste tot și că in fapt, reprezintă ”țesutul” care unește grupul organizational. Unitatea de lucru a sistemului
normativ a fost considerată ”norma”, definită ca fiind acel comportament care este anticipat și așteptat de grup, de la membrii săi.
Important de știut este că sunt atât organizații non-guvernamentale, cît și organizații for-profit, care au ca obiect de activitate distinct provocarea și gestionarea conflictului de interese, cu scopul obținerii de beneficii injuste față de interesul poporului. De asemenea, este important de știut că organizarea reală a partidelor politice transcede sistemul legislativ, prin faptul că include în realitatea obiectivă și finanțatorii, fapt care de asemenea premeditează acțiuni la nivelul reprezentanților în baza conflictului de interese.
- Acel demers a fost ultimul care s-a încadrat în categoria exercițiilor intelectuale. ↩︎