Data: 27.09.2018
Titlul lucrării: Auditul culturii organizaționale a siguranței alimentului sau integrat al calității și siguranței alimentului
Tematica: managementul calității, managementul siguranței alimentului, sisteme integrate de management
Autori: dr. ing. Costel Rusu; ing. Lelia Popp – Societatea pentru Proiecte Morale Structurate Calitativ
Articolul a fost menit să evidențieze faptul că, în fapt, cultura organizațională nu rezultă din documentele și declarațiile oficiale ale părții vizibile a organizației, ci este rezultatul normelor impuse de către decidenții care controlează ”partea din umbră” a organizației.
Comentarii din perspectiva profesională:
Am remarcat acum câțiva ani, apariția în anumite medii externe și interne a disponibilității de a se recunoaște oficial că există în funcționarea organizațiilor o fractură între ce este scris în decizii/norme/proceduri și ceea ce se întâmplă în realitate. Am intuit astfel că ar putea crește atenția oficială acordată evaluării culturii organizaționale, pentru a identifica, explică și corectă erorile din funcționarea organizațiilor, care există oricât de perfecte ar fi regulile.
Astfel, că o aplicare a obiectivului general nr. 1 al asociației noastre, în domeniul ocupațional, în septembrie 2018 d-l Costel Rusu a participat împreună cu d-na Lelia Popp la Conferința menționată mai sus, cu prezentarea: Auditul culturii organizaționale a siguranței alimentului sau integrat al calității și siguranței alimentului.
Avem plăcerea să va confirmăm corectitudinea intuiției noastre, deoarece pentru domeniul alimentar, în 2020 a fost modificat cel mai important standard global CODEX ALIMENTARIUS (GENERAL PRINCIPLES OF FOOD HYGIENE CXC 1-1969) prin introducerea conceptului de cultură de siguranță a alimentului.
Și avem plăcerea să va mai informăm și că în 3 martie 2021, conceptul a fost preluat în legislația UE prin REGULAMENTUL (UE) 2021/382 AL COMISIEI (de modificare a anexelor la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind igienă produselor alimentare în ceea ce privește gestionarea alergenilor alimentari, redistribuirea alimentelor și cultura siguranței alimentare).
Credem că acest concept este în evoluție, datorită așteptărilor din partea consumatorilor și a partenerilor comerciali, că producătorii chiar să producă alimente sigure pentru consum. Este o situație diferită față de cea a proiectului nostru privind parteneriatul dintre Școală și Familie, care s-a terminat prin apariția contractelor nenegociabile, Familiile nefiind organizate pentru a-și susține interesele comune.